“Afecțiunea este o nevoie atât de vitală, încât atunci când suntem privați de ea, ne atașăm intens de orice eveniment care readuce un strop de viață în noi, indiferent cu ce preț. Să fii complet singur- iată cea mai cumplită suferință.
Într-o astfel de situație, un element minuscul umple golul dintr-o viață. Subiectul care suferă privațiuni, avid de stimuli senzoriali, hipersensibil la cel mai mic semnal percepe un suspin neașteptat, un surâs cât de mic, o încruntare a sprâncenelor. Într-un context senzorial normal, acești stimuli nu capătă semnificație, da
Stiripesurse.ro
Într-o dimineață ea m-a ținut de mână
Articole similare
Articolul următor![]( "Carmen Brumă făcut anunțul: Nu mă obligă nimeni să fac asta")
