Prima dată când am pășit în lumea internshipurilor studențești încă mă hrăneam cu imaginea lui Anne Hathaway în “Diavolul se îmbracă de la Prada” și speram sfios ca, dintr-o recuperatoare abilă de scame de pe costumul șefului și provider fidel de Mocha Latte, să devin o persoană indispensabilă și importantă. Ei, aș!
Eram în primul an de facultate când am decis că e cazul să iau în considerare un internship. Pentru cineva care se hrănea preponderent cu zacuscă, literatură franceză, reduceri și mici bucurii inocente de tipul “Am cumpărat bilet redus la fi

