Omul se ridica incet din fundul camerei reci si simple. Incet, faldurile anteriului il urmara, parca simtind si ele ca n-au pe ce sa se aseze. Atat era de slab.
Merse cativa pasi spre mine, destul sa pot zari fiecare fir din barba incurcata, intr-un soi de labirint marcat din loc in loc cu firimituri de paine. Sar peste introducere acum si va duc direct in mijlocul discutiei, lasandu-va sa ghiciti cum am inceput:
„Dar ne stricam asa… Vine sfarsitul… Vineeee – ultimele sunete se auzira incet, ca o anvelopa fara ventil, din care aerul tocmai a terminat de iesit.
„N
