Ca preot catolic am rezistat – și am încurajat și pe alții să reziste – practicilor meditative estice. Acum câțiva ani, totuși, am început să citesc cum mai mulți preoți romano-catolici și anglicani au descoperit în meditația Zen o confirmare a lui Dumnezeu și certitudinea planurilor și realităților de dincolo de simțurile noastre. Pentru ei, Zen nu era teologie; era comuniune. Nu era o teorie ci un proces evolutiv unde întâlnirea cu Dumnezeu s-a întâmplat în interior și nu altfel.