Pe Hiromi Uehara am văzut-o de două ori live, odată cu Anthony Jackson și Simon Phillips la Sala Radio (The Trio Project) și a doua oară cu Edmar Castañeda la Ateneu. De fiecare dată a dat cu creierii mei de pământ și mi-a demonstrat că imposibil e doar un cuvânt. Dar cu albumul ăsta a întrecut și mai mult măsura. Spectrum înseamnă peste o oră de pian solo, nouă piese foarte lungi interpretate fără greșeală de o extraterestră care probabil nu face nimic altceva în viața ei. Nu cred că există tăieturi, nu prea ar avea cum, nuanțele și tehnica sunt perfecte, dar