Îmi amintesc și acum momentul în care am pus pentru prima oară mâna pe o haina de blana. Era atât de moale, pufoasă, deasă și evident scumpă. Haina de blana în cauză aparținea unei persoane cu o situație materială mult mai bună decât avusesem eu vreodată. Pe de o parte mă încurajam singură, ca vulpea care nu ajunge la struguri, că eu n-o să port vreodată o blana naturala. Și aveam doar două motive pentru asta, anume că există și blănuri artificiale la fel de frumoase (știam că nu-i așa, dar continuam să-mi spun asta până când probabil aș fi crezut-o) și c… citeste mai mult