Mă aflam în cabinetul stomatologului meu, o doamnă foarte atentă cu pacienții și fină, iar înaintea mea stătea pe scaun ca un domn, un copilaș de vreo 11-12 ani, dar foarte slăbuț.Suporta cu stoicism totul, fără să clipească, fără să se plângă și mi-am dat seama ce bărbat adevărat va fi peste câtva timp.După ce a ieșit, m-am auzit spunând cu voce tare:-O apreciez pe mama că l-a adus la stomatolog!-Din păcate a venit foarte târziu cu el, doamnă, a spus doamna doctor, deși nu își bârfește niciodată pacienții. Acum, din cauza neglijenței părinților, acest… citeste mai mult