Eu, generalul roman Maximus, nu mă tem de luptă dreaptă! Să mor pentru imperiul, pentru poporul și împăratul meu ar reprezenta onoarea supremă! Cineva trebuie să-și dea viața ca orgoliile conducătorilor să fie stinse cu sânge. Vremuri barbare trăim…Văd trupurile tinere sfârtecate de ambiții, corpuri fără mâini, fără picioare, suflete peste care au trecut carele de luptă și mă întristez. Dacă nu mă voi întoarce acasă? Cu ochii minții îmi văd soția în haine de doliu, copiii deznădăjduiți plângând deasupra sicriului și atunci, cu arma în mână, declan