Gabriel Moldovan
revin la Ieud, pe Valea Izei. Casa copilăriei mă primește cu ziduri scorojite, dar în fiecare dimineață o găsesc mai tânără, ca și cum timpul ar curge invers. Pereții se netezesc, mobila întinerește, fotografiile mă arată copil, iar Isusul din icoane zâmbește. Mă atrage spre un trecut …
Stiripesurse.ro
