Tăia, îndoia și lipea, lungind alunecarea degetelor. Făcea multe, de toate culorile, cu pene largi și cu gâtul întins spre tavan. Așa o găsiseră pe ea după ultima reprezentație, căzută în cabină, cu privirea sticloasă. Readusă la viață, uitase cine este, doar mâinile-i grațioase mai știau piruete învârtind hârtia.
