Ana Maria-Butuza
Când am intrat, toți stăteau, fiecare pe scaunul altuia. Au tăcut. Nimeni nu spunea nimic, doar mă priveau cu reproș: n-ai mai trecut demult pe acasă, copile. Tăcerea crescuse atât de mult, încât nu mai încăpea în cameră. A început să curgă …
Stiripesurse.ro
