Am avut deja bucuria, în urmă cu aproximativ un an, să mă las provocat verbal de pictura lui Andrei Cherecheș*. Adică să încerc să-i fac față, să reacționez, să răspund. Dar viteza și forța cu care el lucrează, fiecare tablou în parte și între ele, de la o pictură la alta, reluarea permanentă a gestului inaugural, declanșator, par a nu fi comparabile decît …
Stiripesurse.ro
