Cand eram tanar, am stat destul de mult timp in casa vecinilor. Acolo era un ceas vechi de perete. Intre ticul si tacul pendulului, stateam treaz gandindu-ma la natura perversa a timpului. Dl. O’Donnell nu mai este acum. Sotia lui Barbara, acum in jur de nouzeci de ani, ma asteapta in baston cand merg in vizita.
Ne uitam la cei dragi cum imbatranesc si mor, crezand ca exista o entitate exterioara care se numeste timp. Insa experimentele care se fac aduc din ce in ce mai multa incertitudine asupra existentei timpului, asa cum noi il stim sa fie. De fapt, realitatea timpului a fost pusa sub se
