Societatea românească postmodernă e mai atomizată decât putem sesiza la o privire chiar atentă. Cei 50 de ani de comunism (ca să nu mergem mai departe în timp) au reușit, în ciuda unor orânduiri politice de tip distopic, să strângă oamenii împreună, uneori în jurul unor idealuri mici și foarte mici sau chiar a nevoilor de moment. Explozia de libertate de după ’90 ne-a oferit, pentru câțiva ani doar, șansa unor redescoperiri sau reconfirmări pentru unii. Am avut acces la literatura interbelică și nu numai, au apărut posturi de radio și televiziune independente