Râdem. Vedem și perlele de anul ăsta și râdem. Cum am râs și anii trecuți. Râdem amuzați, râdem cu dispreț, râdem cu superioritate, râdem din suflet dar, mulți dintre noi râdem ca proștii.
De ce râdem? Că sunt ăia micii idioți, ar spune o gospodină aprigă, știrbă de premolari, cu mâinile în șold și cu părul aburind de la bigudiurile proaspăt scoase.
Prostia, îmi pare, are miros de perhidrol și idei fixe. Totuși, mă gândesc: de ce râde lumea de perlele copiilor? Da, e adevărat, sunt amuzante, dar într-un fel primar, sunt ca bancurile cu Bulă la care
Stiripesurse.ro
