Roșioara verde își sfătui prietenele să meargă la somn devreme, să se odihnească și să nu piardă vremea cu sporovăiala. Ziua care avea să urmeze era una importantă. Niciuna nu îi ieși din cuvânt astfel că atunci când Luna se pregătea să lase Soarele să aducă dimineața, legumele se treziră nerăbdătoare pentru ziua cea mare. Așa cum le fusese învoiala, se dădură de-a dura până la gardul care împrejumuia grădina pe care acum, într-o liniște aproape perfectă, aveau de gând să o părăsească în căutarea marilor răspunsuri. Acolo le așteptau castraveții
