Luni. E trecut de 9 dimineata. Stau cu o ceasca in fata, si privesc fascinat, prin fereastra cafenelei, valul de oameni care parca nu se mai sfarseste. El trebuie sa fie ceva director. Sau bancher. E prea bine imbracat. Sau cine stie, poate ca merge chiar la bursa. Iar peste un ceas, mainile lui vor indica intr-o dezordine aparent neinteleasa ca cineva tocmai a castigat niste sute de mii de dolari. Iar altul le-a pierdut. Si privesc in continuare. Barbat, barbat, femeie, cuplu, barbat, femeie cu copil, cuplu, cuplu. Se amesteca toti intr-un haos controlat. Ai impresia ca unii se duc…. citeste mai mult