Bucureştii au trăit episoade misterioase, pline de pasiune şi oroare, de entuziasm, prosteli, şi de groază. Aşa a fost la începutul secolului al XlX-lea (1802 dupa fuga domnitorului Mihai Sutu) când un anume Melanos Bozagiul (bozagiul – adica negustor de braga) este înscăunat domn de vagabonzi şi cerşetori, de pegra Bucureştilor. Ei se aciuiseră printre ruinele Palatului Domnesc şi îşi făceau veacul pe acolo. Oraşul ajunsese pe la 1800 un sat fără câini. Au incediat mai multe străzi, au devastat prăvaliile negustorilor, în frunte cu măscăriciul lor, pus domn în de