Picioarele mele au uitat. Au uitat cum e sa alergi pe poteca, cum se sare din piatra in piatra, au uitat inclusiv febra musculara crunta de dupa o tura de trail running. Trebuia sa imi aduc aminte toate acestea, caci Brasov Marathon bate la usa si eu nu am nici macar 1 km alergat pe o poteca de munte anul acesta. Off, iarasi am cazut in inconstienta aceea frumoasa a concursurilor care sunt mai mult decat poti tu sa duci. Era deci imperios sa profit de iesirea de o zi in Cozia. Pinguinii aleg sa balaureasca pe nemarcate, eu ma multumesc cu potecile batute ce duc spre cabana. Sambata seara ma g… citeste mai mult