Înălţarea Sfintei Cruci. Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune.
_
Vezi și: Ce a condus la moartea prematură a lui Vadim Tudor: A luat niste pastile chinezesti
Corneliu Vadim Tudor a murit, luni după amiază, la Spitalul Militar din Capitală. Vadim Tudor, care suferea de edem pulmonar acut, a fost dus luni la Spitalul Militar din Capitală. Potrivit unor surse, liderul PRM ar fi făcut infarct după ce a ajuns în unitatea medicală.
Tot luni, 14 septembrie, în ziua în care a murit Corneliu Vadim Tudor, creştin-ortodocşii au sărbătorit Înălţarea Sfintei Cruci.
Citește și: Asta e ULTIMA postare a lui Corneliu Vadim Tudor
Ce înseamnă faptul că un om moare într-o zi de sărbătoare? Este el mântuit? Răspunsul vine de la preotul Toma Gradinaciuc, protoiereul Protopopiatului Iaşi 1 şi paroh la „Sf. Ap. Toma“ Iaşi.
“Nicidecum. Nu ziua în care plecăm din această viaţă spune ce fel de om am fost în faţa lui Dumnezeu. Nu ziua morţii ne hotărăşte soarta în viaţa de dincolo. Aşa cum nu ştim când intrăm în viaţă, când ne naştem, într-o zi de sărbătoare sau una obişnuită, aşa nu ştim şi nu depinde de noi când ieşim din viaţă. Ceea ce contează sunt faptele noastre, ziua o alege Dumnezeu şi poate fi oricare“, a spus preotul Toma Gradinaciuc.
Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.
vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamneiSpre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălţarea Sfintei Cruci. Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia “Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment, conform Mediafax.
Vezi și: ȘOCANT Ultima poezie a lui Corneliu Vadim Tudor: Hai, moarte, să bem o cafea…
