COMENTARIU Cristi Șelaru: ‘România mută’

Analisti / Jurnalisti Politici
06.08.2020
Autor: Cristi Teodorescu

România a intrat într-o nouă zodie, cea a coronavirusului. După ce președintele Klaus Iohannis a demitizat, un pic, boala, spunând că ”este o simplă răceală”, iar alături de Ludovic Orban a abandonat pista alegerilor anticipate, în timp ce în alte state din Uniunea Europeană se murea din cauza noul lui virus, la București a sunat ceasul deșteptător și politicienii și-au dat seama că noua boală nu este deloc o ”durere în gât” și atât, ci este una letală, și pentru economie, și pentru oameni, indiferent de starea lor socială.

În principiu, un președinte conduce o țară pentru poporul său. Tot așa, un guvern guvernează tot pentru popor, nu împotriva lui sau pentru diferite grupuri de interese. Asta se întâmplă în democrație, unde mulți dintre noi clamăm că se află și România. Numai că, dacă privim un pic lucrurile, pare că realitatea s-ar putea să fie alta: președintele să conducă țara doar pentru el și ai lui, iar guvernul să guverneze doar pentru partidul care îl susține.

Nu puține au fost declarațiile în care Klaus Iohannis a împărțit poporul în ”noi și ceilalți”. Unde noi=PNL, USR, PMP + alte partide adunate de conjunctură, iar ceilalți=PSD. Ori, poporul este format și din criminali, și din ierarhi, și din analfabeți, și din academicieni, și din pesediști și din peneliști, și din useriști și din udemeriști, plus toți cei aflați la mijloc. Nu se poate guverna doar pentru unii. Nu într-o democrație.

În această despărțire a la Moise, România tace. Atât România celor ”ceilalți”, cât și România celor care văd, dar tac, deși nu poartă vreo culoare politică, ci, poate, doar roșu, galben și albastru. Marea problemă a României nu este deloc corupția, epidemia de coronavirus sau alte probleme de moment, care vin, trec, revin și tot așa. Marea problemă a României sunt oamenii. Oamenii care sunt tot mai puțini, de la o zi la alta.

Dacă nu există oameni, pe cine va mai conduce președintele, pentru cine va mai guverna guvernul? România se află într-un hău demografic, din care este aproape imposibil de ieșit. Spun aproape pentru că soluții ar fi, dar nu cu cei care sunt, acum, la putere. Declinul natalității, coroborat cu plecarea masivă a românilor în alte țări, la care se adaugă ieșirile naturale din sistem, adică singura certitudine a vieții, moartea, fac ca România să ajungă, în doar câțiva ani, până la sfârșitul vieții multora dintre noi, o țară fără popor.

Se dau legi fără număr, bune sau rele. Pentru cine se dau? Ar trebui pentru noi, pentru popor. Ori, dacă noi nu vom mai fi, ce face România cu aceste legi? Trăim într-o situație pe cât de absurdă, pe atât de dezastruoasă. Toți politicienii spun că fac pentru popor. Un popor din ce în ce mai mic. Dacă poporul dispare, atunci care e rezultatul muncii lor?

Scriam și cu altă ocazie că, potrivit prognozelor, interne și internaționale, peste numai 4 decenii, România va avea doar 3 milioane de angajați, la o populație de aproape 14 milioane de locuitori, câți vom fi, în varianta optimistă, în 2060. Atenție, 14 milioane dacă nu se mai emigrează așa cum se face în ultimii ani. Dacă ritmul se va menține, cel mai probabil, în 2100, adică la începutul veacului următor, România nu va mai exista. Va exista ca țară, dar nu va avea popor. Și asta pentru că România lui 2020 tace, România este mută.

În loc să cerem legi pentru români, pentru oameni, cerem legi pentru te miri ce. În loc să ne strigăm durerea că nu mai naștem copii, că nu ni se creează condițiile pentru a ne perpetua specia și nația, am ales să fim muți. Un guvern vopsit în galben, dar fără roșu și albastru, nu face nimic pentru natalitate. Nu face nimic pentru copii, ba dimpotrivă. Există o lege pentru dublarea alocațiilor copiilor. Guvernul a spus că nu o va respecta, invocând lipsa banilor, un motiv extrem de fals. Ludovic Orban a făcut cea mai gravă declarație pe care o poate face nu un premier, ci un om, mai ales că este și tată: alocațiile sunt pomeni! Nimeni nu l-a taxat, părinții au tăcut, pentru că fac parte din România mută, copiii au tăcut, pentru că au învățat de la părinții lor să fie muți. Atunci când spui că statul dă pomeni pentru niște copii vii, nu morți, pentru că pomeniile se dau pentru morți, nu pentru vii, tu trebuie să nu mai exiști în viața publică. Dar, nu și în România, nu în România celor muți. Dacă pentru copii nu ai bani, atunci pentru ce? Nu, oare, copiii sunt viitorul țării? Nu, oare, ei reprezintă țara?

Guvernul se pregătește să deschidă școlile. De fapt, cel mai probabil, va fi o (re)închidere a lor, nu o deschidere. Deși există lege pentru ca elevii și profesorii să primească laptopuri sau tablete pentru învățământul online, cu o lună înainte de începerea anului școlar Guvernul nu a mișcat un pai în acest sens. La fel se va întâmpla și cu măștile, care, dacă școala se va relua așa cum este normal, cu copii în clase, nu vor exista suficiente date de stat, iar părinții vor fi obligați să le procure. Acei părinți care, în sute de mii de cazuri, nu au bani nici pentru pâinea de un leu, ce să mai vorbim despre masca de 3 lei.

Guvernul actual, dar și cele trecute, nu a făcut și nu face nimic pentru români, pentru ca acest popor să fie și în 2100. Nu există nimic pro-natalitate, pro-familie, pro-demografie, pentru ca România să fie țara cu români, nu țara din care pleacă români. Guvernul a ratat și marea oportunitate dată de pandemie. Aproape 2 milioane de români s-au întors, în februarie, martie și aprilie, din țările în care au pribegit, dar au făcut cale întoarsă. Motivul: politicienii de la București nu le-au oferit nimic din ceea ce au primit în Vest, deși locuiau pe străzi, sub poduri și nu aveau un loc de muncă stabil. Aici au găsit pământul pustiit. Nicio lege pentru ei, nicio speranță că lucrurile vor fi făcute pentru oameni. Au venit muți și au plecat muți, fără să ceară, fără să strige, fără să spună că asta e țara lor. Deocamdată, România este mută. Dar, poate va prinde glas…

Articole similare:

Top