Ciuboțelele ogarului (II) de Călin Gruia
În afară de ei și hangiu nu mai era nimeni în han. Moș Martin ieșea din când în când afară și se uita de-a lungul drumului, să vadă de nu cumva se mai îndreaptă spre hanul lui niscaiva călători.
-Și udătură.
-Cere dumneata cumetre, mie nu mi-e foame. Și apoi nu am nici mărunțiș. Că dacă schimb un galben rămân toată iarna desculț.
-Hei că ciudat mai ești cumetre! Dar cine și-a cerut, mă rog să schimbi galbenii? Pentru plată am eu bani destui. Că doar nu mă voi lăcomi la un sărac ca tine:
-Și întorcându-… citeste mai mult Vezi sursa