Victor Hugo povestește cum, o dată, în perioada sa de mizerie, ducându-se cu frică la doamna de Chateaubriand, care de obicei îl primea foarte rău, fusese surprins să constate că este întâmpinat cu zâmbete prietenoase.
„Era prima oară când găsea de cuviință să observe că exist. Am salutat-o până la pământ. Ea spuse: „Sunt încântată că vă văd”. Nu-mi venea să-mi cred urechilor. Apoi, arătând cu degetul spre o grămăjoară de pe masă adăugă: „V-am rezervat ceva. Am bănuit că v-ar face plăcere. Știți ce este?” Era o ciocolată
Stiripesurse.ro
