Amar ca viața ceaiul ăsta, cu toate acestea am să sorb și ultima picătură, fără un bob de zahăr ca să nu-i stric parfumul!Deja orice gură de lichid fierbinte parfumat mă întoarce cu 4000 de ani în urmă, când primele frunze bine uscate au fost transformate în licoare magică…Hainele au dispărut, o frunză uriașă îmi apără intimitatea. Laptopul și mobilul s-au evaporat și ele. Locuim într-o peșteră și tragem cu dinții din halca de vânat pe care au adus-o bărbații. Parcă vorbeam o limbă, parcă scriam cuvinte, acum le scrijelesc pe pereții peșterii ce ne est… citeste mai mult