M-am trezit tremurând. Îmi e frig de la temelie până la ultima șiță* de pe acoperiș. Răceala nopţii a pătruns printre crăpăturile din tencuială și nici măcar camerele închise nu reușesc să mă încălzească. Iarba e albă, a înghețat peste noapte, iar dimineața își poartă indiferentă pâcla, nelăsând nicio rază de soare să pătrundă prin geamuri, să îmi încălzească şi mie sufletul. Na că și picură! Acum chiar nu mai am nicio speranță să mă dezmorțesc. Măcar de nu m-aş trezi cu musafiri azi, m-am săturat de toți puștii din vale care au senzați… citeste mai mult