Ciorba românească am împrumutat-o de la turci. Sau cel puțin denumirea ei, care vine din cuvântul turcesc “çorba” (pronunțat, evident, ciorba). Ardelenii îi zic zamă (o fi de vină latinismul promovat de Școala Ardeleană?), pe când moldovenii au împrumutat termenul vecinilor ruși și ucrainieni: borș (că în ucraineană borșul denumește cu totul altceva, deja-i altă mâncare de pește). O ciorbă nu-i ciorbă dacă nu-i înăcrită. Dacă în alte zone ale țării ciorbele se acresc cu oțet, moare de varză, zeamă de lămâie, aguridă sau corcodușe verzi, moldovenii… citeste mai mult