Preferata mea a fost ( şi este de) multă vreme Betty Boop. Alţii se uitau după o altă BB, Brigitte Bardot. Ca să vezi! Eu rămîneam la desenul animat. Betty era mai sexoasă decît aţoasa şi serafica Brigitte. În plus îmi plăceau brunetele. Cu „existenţialistele” m-am înţeles totdeauna prost. Era şi un pariu. Cind toţi băieţii din liceu erau amorezaţi de fiinţe vii şi normale, eu preferam – de dragul frondei – o nălucire.
Pe Betty Boop, cu vocea ei miorlăită, tunsă scurt, cu fustiţa mini, pulpoasă, ochiosă, desculţă, am văzut-o prima dată într-un film