Te invit – fără nicio intenție de caterincă sau ceva de genul – la un exercițiu de interpretare cumulată, ca să îi zic așa, a concluziilor unor studii, pe care ți le dau mai jos. Și te invit să facem asta pentru că inițial am avut o reacție de aia umorală (ca să nu îi zic direct prostească…).
În sensul că mi-a venit să îmi zic în barbă (din motive care țin, probabil, de un istoric al receptării permanente a părerii din spațiul public despre ”așa-s românii” cu conotații negative și foarte negative) ceva de genul ”băi, dar ciudați și
