Viaţa satului, sub diferitele ei aspecte şi semnificaţii, a constituit una din temele cele mai fascinante şi mai răspândite în operele poeţilor şi scriitorilor noştri. Ei au evocat, cum e şi firesc, din unghiuri şi perspective variabile, traiectoriile de lumini şi umbre, fluctuaţiile şi incertitudinile, care şi-au pus pecetea, de-a lugul timpului, pe destinul oamenilor de la sate.
O imagine, ce iradiază parcă dintr-o lume de basm, este potenţată estetic de Eminescu în poezia Sara pe deal. Satul românesc, cu trăsătura sa proprie, respirând spiritualitatea autohtonă, î
