Apreciez sângele ce-a curs pentru binele nostru!

Trăiam în întuneric și în frig la propriu și la figurat. Când ne era lumea mai dragă se lua lumina. Orbecăiam după o speranță, dar nici măcar la capătul tunelului nu se afla…O pâine puțin mai mare ca o nucă trebuia să ne ajungă trei zile și se putea lua numai pe cartelă, pentru o sticlă de lapte stăteam la coadă ore întregi, încă puțin și uitam gustul și culoarea bananelor și portocalelor. La televizor: două ore. Îndoctrinare, îndoctrinare, îndoctrinare!Mezeluri? Existau pe vremea aceea? În vreme ce tot ce era mai bun se ducea pe mesele conducătorilor iub