Industria jocurilor de noroc a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii în România, generând un impact fiscal la bugetul public în creștere exponențială. Fenomenul social nu poate fi desconsiderat, așa cum premisa rezolvării dependenței prin simpla interzicere a sălilor de joc ca măsură unică este nerealistă, existând riscul migrării către zonele nelegitime și nefiscalizate din online, unde minorii, jucătorii vulnerabili sau cei dependenți nu sunt protejați.
Deși percepția generală este de corelație directă între intensitatea accesării jocurilor de noroc și nivelul de sărăcie, cifrele obiective demonstrează contrariul: cu cât salariul mediu net crește, cu cât o societate prosperă mai mult și cu cât scade riscul de excluziune socială, cu atât crește participarea la jocuril…

