Pe vremea copilăriei mele, așa cum am mai scris, cînd mergea la Focșani cu trenul, maică-mea se scula cu noaptea-n cap pentru a ajunge la haltă cu o oră înainte de sosirea programată a cursei. Îi spuneam:
„Bine, bine, dar trenul poate cel mult să întîrzie, în nici un caz să vină mai devreme”.
„Ce știi tu – îmi răspundea maică-mea, după cum merg lucrurile în țara asta, nu-i exclus ca trenul să vină mai devreme cu o oră”.
Comportamentul maică-mi se explica astfel. Prin convingerea că în România totul e aiureală în materie de respectare a procedurilor și
Stiripesurse.ro
