Gara de Nord intr-o banală zi de septembrie, la prînz, este un viespar și un haos. Lume grăbită, aproape isterică, fugind halucinată în toate direcțiile. Cu gîturile intinse spre panourile de afisaj, de unde afli linia, ora, trenul, tot ce poftești. Imi evocă imaginea unei cete de curcani rătăcind prin ogradă. Stau la coadă la un ghișeu unde lumea e nervoasă și se împinge să-și ia bilet cu ochii pe ceas, pardon – pe smartphone. Merge greu, fiecare bilet se eliberează mai încet ca în secolul al XlX-lea. Altfel, Gara de nord arată cum și e, o gara săracă din es
Stiripesurse.ro
