Bătrânii se opriră și bărboșii lăsară încet pe pământ, pătuțul de mlajă. Domnița sări sprintenă de la locul ei și ieși înainte. Apoi fără niciun zgomot, cu toții se așezară pe iarbă, în fața scorburii. Domnița sta între bătrânei și cei patru bărboși.Își ridicară odată cu toții capetele și priviră țintă la fetiță, cu ochii lucind ca niște nestemate. Întâi începu a vorbi Domnița cu un glăscior de păsărică:
-Duduie Lizuca, așa-i că-ți plac sfaturile și poveștile?
-A, da, răspunse copila, învăluită de o căldură plăcută. Spunea mam
Stiripesurse.ro
