Problema esențială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât și când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligații ale statului, precum plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice esențiale. În același timp, intervenția trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii și economiei.
De aceea, este nevoie de un model de decizie care să stabilească în mod riguros:
unde trebuie aplicată reducerea,
cât se poate reduce, fără să destabilizeze bugetul,
când trebuie intervenit, astfel încât măsura să ajute economia, nu să o dezechilibreze.
Un asemenea model ar trebui să pornească de la realitatea fiscală actuală, în România, cota standard de TVA este 21%, iar carburanții sunt taxați la această cotă; în plus, accizele la …
