Ne bucuram ca aproape terminasem cu bagatul bagajelor in cutii pe care urma sa le ducem prietenilor (care apoi ni le vor trimite cu autocarul in Odense) cind…ce sa vedem: cutiile nu incapeau in masina!
Da, stiu cum suna, dar asta e. Asa se intimpla cind entuziasmul iti eclipseaza logica. Nu e grav, am reparat. Babicu’ s-a dus degraba dupa niste cutii mai mici care sa nu implice inchiriatul unui tir.
Cazul “cutia uriasa” nu e singurul caz in care bucuria e mai mare decit organizarea. La fel mi se intimpla si cu scrisul pentru micutul Woogie despre care nici n-am apuc

