Există opinia conform căreia literatura rusă e cea mai “bună” din lume şi asta din motivul simplu că materia ei primă – sufletul rus -, e o dramă existenţială în sine. Mai există şi altă opinie, la fel de îndreptăţită, că o limbă cu circulaţie restrânsă, cum e româna, nu poate da vizibilitate propriei literaturi, decât în măsura scriiturii “traductibile”. E ceva adevăr …