Bucureştiul nu este un oraş. Sau nu este în principal, în mod exlusiv sau măcar în primul rînd, înainte de toate – spuneţi cum vreţi -, un oraş. Sau, ca să nu simţim “negativ”, am putea spune că Bucureştiul este înainte de toate, mai înainte de a fi propriu-zis un oraş, o schemă, o figură, un rol, o poziţie, ceva în acelaşi timp extrem de concret şi extrem de abstract: …
