Despre tataia v-am mai povestit.
Acum 4 ani, tot în martie, îmi luam rămas bun de la cel mai vesel, vorbăreț, voios și senin bunic cu putință (deși știu că avea și el temerile lui, îl salva de fiecare dată o rugăciune și credința că Dumnezeu va face ce e mai bine pentru el).
Economisirea nu era exact pentru el, deși în ultimul timp, gândindu-mă la el, realizez sunt multe de învățat din modul în care reușea să facă lucrurile și cum se descurca, iar unele dintre lucrurile învățate de la el le aplic și eu acum, mai mult sau mai puțin conștient.
Cel mai importa