– Mănîncă căcat, tovarăşe Ceauşescu! Mănîncă căcat, vă spun eu. P-onoarea mea!
Replica vine, împroşcată cu scuipat, de la un domn înalt, cu o albăstrime a ochilor demnă de Tiţian. În totul pare un mare nobil: chipul, costumul gri perl impecabil, atitudinea falnică. Mai puţin cuvintele. Şi scuipatul. Este Zaharia Stancu, supranumit “Dulăul”, …
