O adiere catifelată i-a mângâiat bărbia. Un stol de păsări s-a cuibărit în ţesătura cerului. Avea palmele transpirate. Stătea acolo, ghemuit, la adăpostul mărăcinilor. O licărire ciudată îi gâdila fruntea, în timp ce apusul senzual îşi lua adio de la acea zi.
De cât timp era acolo? Un teritoriu nou şi …