Spre sfârșitul anilor ’90, televiziunea la care lucram a dat faliment și a trebuit să mă angajez la alta.
Țin minte c-am intrat în noua redacție și am fost frapat, înainte de orice, de o absență: pe birouri nu erau computere. Doar pe o masă, într-un colț, zăceau depozitate câteva unități și monitoare pline de praf. Aparent, cineva încercase o modernizare la un moment dat și eșuase.
În restul redacțiilor bucureștene, tastaturile înlocuiseră de ani de zile, deja, mașinile de scris, reporterii și redactorii scriau pe computere conectate la interet (și foloseau
