O gândire cu adevărat liberă şi liberală nu are doar ambiţia de a dărâma limita pe care o întâlneşte; ea trece înaintea voinţei dincolo de limită şi încearcă să evalueze dacă ceea ce va aduce în lume prin dărâmarea limitei (adică prin invenţie, creaţie sau descoperire) va face un bine Lumii. Căci a dărâma o limită nu este decât o etalare de forţă, o exercitare tâmpă a libertăţii de bază, dacă nu pleacă dintr-un imbold etic. Libertatea nu este o valoare etică în sine; abia libertatea ce se (auto)îngrădeşte cu etică este o valoare ce trebuie apărată… citeste mai mult