În timp ce mă pregăteam să mă dau jos din metroul care mă lasă aproape în fiecare seară acasă, nu pentru că mă lasă în locuri diferite, sau pentru că am mai multe case, ci pentru că nu tot timpul mă întorc cu metroul, aud din spatele meu, involuntar o conversație care suna cam așa.
– “Da, fată, azi e prima zi după foarte multe zile când ajung și eu devreme acasă, la 10 noaptea.”
– “Până acum numai la 12 noaptea am ajuns.” râse destul de amuzată fata.
– “Nu mi-am mai văzut nici mama, două minute am stat cu ea”