46.
Evlyia Celebi şi servul său mergeau de ceasuri întregi prin pustiu fără să întîlnească ţepenie de om şi, pe drept cuvînt, locul acela părea un tărîm al morţii şi-al deznădejdii. Nici copac sau vreun desiş sub care să poposească la umbră nu se afla acolo, numai nisip încins, pietre ascuţite şi,