Când eram mic nu-mi plăceau deloc legumele și nici de fructe nu prea mă atingeam, cu mici excepții, desigur. Am fost genul care din ciorbă mânca doar lichidul, cu mici excepții pentru cartof sau mazăre, având mare grijă ca în rest să nu intre nici cea mai mică frunzuliță în lingură. Dacă intra, răsturnam lingura și o luam de la capăt.
(acest articol rămâne pe blog doar 24 de ore, apropo)
Nu înțelegeam nici fascinația oamenilor pentru salate de vară (roșii-ceapă-brânză), pepeni, piersici și altele, iar ciorbele de lobodă, urzici și acele verdețuri specific
Stiripesurse.ro
