Cel mai dur dintre panduri: Tudor Vladimirescu, omul care nu a avut nici avere, nici muiere

Pandurul Tudor Vladimirescu a fost una dintre marile personalități ale istoriei poporului român, un gorjean care și-a câștigat prin luptă locul în eternitate. Acesta a luptat pentru eliberarea socială și națională în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Tudor n-a întemeiat familie. El nu era făcut nici pentru avere, nici pentru muiere, ci pentru ceva mai înalt!
Tudor Vladimirescu s-a născut în 1780 în comuna Vladimir și a avut un frate și o soră. În volumul „Personalități care au fost în Gorj” a lui Al. Doru Șerban, autorul scrie că Tudor Vladimirescu a învățat carte de la preotul Pârvu Ciuhoi din comuna Vladimir, acesta fiind persoana care l-a învățat să scrie și să citească. La 12 ani, Tudor, dorind să învețe mai mult și să deprindă cunoștințe mai vaste, a plecat la Craiova, la o rudă de a sa. În casa dascălului Lupu din Craiova, Tudor Vladimirescu nu a stat foarte mult, mutându-se la conacul boierului I. Glogoveanu. De aici, spun istoricii, a trebuit să plece după ce i-ar fi spus boierului Glogoveanu despre aventura pe care soția sa o avea cu un fruntaș grec. De la acest boier, Tudor a plecat la un prieten turc din Ada-Kaleh. Se spune că Tudor Vladimirescu a făcut negoț cu vite, ducându-le din Țara Românească până în Țara Ungurească. A avut parte de aprecierea domnitorului Constantin Ipsilanti, care l-a pus să formeze un corp de voluntari pentru apărarea Olteniei de trupele otomane. În timpul celei de a doua domnii a lui Ipsilanti, Tudor Vladimirescu a ajuns „mare comis” în timpul războiului ruso-turc. A mai fost vătaf de plai la Cloșani și mare sluger.
Luptător pentru drepturile țăranilor
În timpul domniilor fanariote, situația țăranilor s-a înrăutățit din cauza dărilor impuse. Deși a încercat pe cale amiabilă să schimbe lucrurile și să scape țăranii de aceste dări, Tudor Vladimirescu a realizat că doar prin Revoluție se va schimba ceva, va avea loc schimbarea de care era nevoie. Tudor Vladimirescu a cerut Porții Otomane „ușurarea dărilor, încetarea domniilor grecești și alegerea de domn pământean”, dar degeaba. Așa că la 23 ianuarie 1821 a ajuns la Padeș unde în fața mulțimii formate din panduri și țărani a citit Proclamația de la Padeș prin care chema poporul la luptă. Peste tot pe unde a trecut Tudor Vladimirescu în drumul său spre București a fost încurajat și lăudat de popor ca un mântuitor și ca un ocrotitor. I se spunea „Domnul Tudor”. Cuvintele lui Tudor Vladimirescu „Patria este norodul și nu tagma jefuitorilor!” au rămas în istorie ca unul dintre cele mai semnificative răspunsuri care demonstrează cât de hotărât era Domnul Tudor în planurile sale. Statornicia planurilor și idealurile sale au marcat un nou început în istoria românilor, căci, chiar dacă Tudor Vladimirescu a fost ucis mișelește, Revoluția sa a însemnat sfârșitul domniilor fanariote și revenirea la domniile pământene, românești. Revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821 a fost începutul pentru făurirea României moderne.
Simbol al luptei pentru neatârnare
Tudor Vladimirescu este un simbol al luptei pentru libertate care a dăinuit și va dăinui mereu. În Gorj numele său este cinstit de urmași. Există monumente, străzi care îi poartă numele, așezăminte culturale. An de an, la Padeș, acolo unde Tudor a citit Proclamația, se organizează o serbare comemorativă.
Preluare: gorj-domino.ro