Într-o zi frumoasă de vară, un păun dansa fericit în pădure. La un moment dat s-a oprit brusc şi un aer de tristeţe l-a învăluit. Păunul şi-a adus aminte că are o voce urâtă şi asta a făcut ca toată veselia să îi dispară, iar ochii să i se inunde în lacrimi.
Dintr-o dată păunul a văzut o privighetoare care stătea pe ramura unui copac şi cânta. Auzind privighetoarea, păunul a început să plângă şi mai tare: “Ce voce frumoasă are, toată lumea iubeşte trilurile ei. În schimb, eu când încep să cânt, toţi nu fac altceva decât să râdă de mine. Ce ghin
