Într-o zi caniculară, o fetiță de 10 ani era ţintuită la pământ de mama și bunica ei, care nu se lăsau înduplecate de strigătele şi lacrimile ei. Urma să fie circumcisă, așa cum erau toate fetele din ţara ei. În anul 2014, aproximativ 60% dintre elevele egiptene au fost mutilate genital, deși practica a fost scoasă în afara legii, în anul 2008, relatează CNN.

„Am fost îngrozită. M-au legat la pământ, mama de o mână, iar bunica de cealaltă”, a povestit Mona Mohamed  despre momentul în care a fost mutilată genital. În timp ce se zbătea pe podea, ţintuită de familie, un doctor a anesteziat-o. Mona a primit o gumă de mestecat care să îi distragă atenţia până la leşin. Abia după ce s-a trezit şi-a dat seama ce i s-a întâmplat.

Mutilarea genitală – de la lama de ras,la intervenție medicală

Forma obişnuită de mutilare genitală (FGM) este tipul 1, îndepărtarea parţială sau completă a clitorisului – ceea ce au îndurat Mona Mohamed şi surorile ei.

În adolescenţă, Mona, acum în vârstă de 47 de ani, şi-a întrebat mama de ce este atât de importantă circumcizia. „De obicei, fetele de vârsta ta devin <<entuziasmate>>. Această operaţie rezolvă problema”, i-a explicat femeia.

Din anul 2008, mutilarea genitală a fost scos în afara legii în Egipt, dar practica nu a fost eradicată în societate, întrucât mulţi oameni cred că mutilarea fetelor este o formă de a le „purifica” şi de a le face apte pentru căsătorie.

„Oamenii obişnuiau să dea o petrecere după ce o fată era supusă circumciziei. Sărbătoareau şi făceau schimb de cadouri. Aşa că pentru ei, să le spui că aceasta este o infracţiune sau un păcat înseamnă să confrunţi foarte multe credinţe şi norme sociale”, a explicat reprezentantul Naţiunilor Unite, Jaime Nadal-Roig.

„Îl urăsc pe bărbatul care mi-a făcut asta”

„Este o tradiţie. Nu există scăpare. Mi-a lezat demnitatea – am fost forţată să suport această intervenţie pe care nu mi-o doream. Îl urăsc pe bărbatul care mi-a făcut asta”, a mărturisit Sarah Abulaziz Mohamed, care a fost mutilată la vârsta de 12 ani, în satul ei, Mansour.

Sarah are acum 40 de ani şi are două fiice. Femeia a povestit că mutilarea i-a cauzat traume psihologice, dar a învăţat-o o lecţie valoroasă. „Cu siguranţă, nu aş accepta să li se întâmple fiicelor mele. Până în ziua de astăzi, încă doare… Nu voi recupera niciodată acea parte din mine”, a spus femeia.

Oroare din vremea faraonilor

Mutilările genitale ale fetelor sunt întâlnite în Egipt încă din vremea faraonilor.  Din cele peste 125 de milioane de fete şi femei în viaţă cărora le-au fost mutilate organele genitale, una din patru trăieşte în Egipt.

Peste 90% din numărul de femei egiptene măritate, cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani, au fost supuse FGM, potrivit unui raport guvernamental publicat în luna mai 2015, citat de CNN.

Fetele sunt mutilate, de obicei, când au vârsta cuprinsă între 9 şi 12 ani, iar intervenţia are loc în timpul vacanţei de vară, astfel încât să aibă timp să se recupereze. Naţiunile Unite spun că procedura circumciziei nu are niciun beneficiu medical şi că, dimpotrivă, le cauzează traume fizice şi emoţionale fetelor.

„Aceasta este o violare a drepturilor omului. Nu adaugă nimic vieţii fetei, şi nu are baze medicale sau religioase”, a spus Nadal-Roig.

De ce ”supraviețuiește” mutilarea genitală

Procentul fetelor cu vârste între 15 şi 17 ani care au fost mutilate a scăzut de la 74.4%, în anul 2008, la 61%, în anul 2014, potrivit organizatorilor campaniilor împotriva FGM.

Egiptul a anunţat că va adopta un plan de reducere a mutilării cu 10 sau 15 procente în următorii cinci ani. „Este un plan foarte ambiţios, dar cred că acum atmosfera politică ne sprijină şi ne putem atinge obiectivul”, a spus reprezentanta Consiliului Populaţiei Naţionale, Vivian Fouad.

În ianuarie 2015, un doctor a fost condamnat în premieră pentru mutilarea unei fete.

Cu toate acestea, Fouad crede că vor mai exista doctori dispuşi să încalce legea în schimbul banilor pe care părinţii unor fete îi plătesc pentru mutilarea lor: „Este un venit bun pentru medici, iar unii dintre ei au backgrounduri sociale şi culturale în care FGM este sprijinit”.

De asemenea, Fouad a spus că lupta împotriva FGM se dă cel mai greu în clasa mijlocie. „Dacă doctorii, judecătorii, procurorii şi profesorii sprijină FGM, cum i-am putea convinge femeile mai sărace să îl respingă?”, s-a întrebat Fouad.

Militanţii împotriva abuzului circumciziei încearcă să îi convingă pe liderii religioşi să nu mai predice despre presupusele beneficii ale mutilării pentru mame.

În plus, activiștii au organizat piese de teatru de comedie despre FGM pe stradă , astfel încât femeile să îşi dea seama că procedura este ridicolă. „Piesele sparg gheaţa şi deschid subiectul mutilării ca prin magie. Femeile au şansa să vadă, într-un mod comic, că FGM este ridicol”, a spus reprezentanta UNFPA, Germain Haddad.

Totuși, în continuare, şase din 10 femei egiptene cred că practica ar trebui să continue, potrivit raportului guvernamental publicat recent.