23 martie 1847, prima zi de Paşte. La opt dimineaţa, ceaţa se ridica uşor, iar oraşul încă era amorţit după o seară încărcată. Într-un colţ, năzdrăvanul Costache se juca singur şi încerca să “pocnească” artificii. De aici până la cel mai mare incendiu din istoria Bucureştiului a fost doar un pas…
“Focul cel mare”, aşa cum a fost numit în ziarele vremii, a izbucnit din cauza unui băieţel de 11 ani, fiul cluceresei Zoiţa Drugănescu. Tot jucându-se cu praf de puşcă luat de la tatăl său, o scânteie a sărit direct în butoiul cu păcură din pod. F
